Joi, 9. Mai

Învățământul universitar din Cluj – provocările transparenței și responsabilității

Cafe Planetarium, 19:00

Cu ocazia discuției, vom examina dificultățile transparenței, problemă cu care se confruntă instituțiile de învățământ universitar și organizațiile menite să reprezinte interesele studenților. Ne propunem să explorăm împreună soluțiile prin care se poate realiza îmbunătățirea procesului de advocacy. Avem nevoie de sisteme responsabile şi transparente. Oare pot face față organizațiile existente acestei provocări?

Ábrahám Andrea-Tekla a studiat filosofie și informatică economică în cadrul UBB, membru al colegiului autonom SZEMinárium

Kedves Kriszta, licențiată în pedagogie, teatrologie și antropologie, în prezent activează în domeniul educației teatrale din cadrul UTP, se pregătește pentru studii doctorale

Kiss Anna, autorul podcastului „Miközöd?!” și al podcastului săptămânal „Tilos a Bé” găzduit de platforma uh.ro

Nagy Gellért, jurist, doctorand, lector al Universității Sapientia din Cluj

*

Vineri, 10. Mai

Proiecție de film: La Saga des Conti

Clădirea Universității Sapientia, 13:00

În 2009, multinaţionala Continental a închis o fabrică din Franța, pentru a-și reloca producția de anvelope la Timișoara. Lupta muncitorilor francezi pentru obținerea unor îndemnizații de concediere mai mari constituie subiectul unui documentar, care – la mai bine de zece ani de la închiderea fabricii din Clairoix – va fi difuzat publicului clujean, cu subtitrări în limbile română și maghiară. Filmul este cu atât mai actual cu cât Continental și-a anunțat recent intenția de a concedia un număr de 1750 de muncitori din România până în anul 2025.

După proiecție, jurnalistul Noémi Lehoczki (Mérce) va purta o discuţie cu Roland Szpirko, sindicalist, unul dintre protagoniștii filmului.

*

‘Incidentul xenofob din 2020 de la Ditrău’: Reconstruirea cadrelor locale, cartografierea dezbaterii privind imigrația din România

Cafe Planetarium, 19:00

În februarie 2020, un grup de localnici din Ditrău au luat măsuri împotriva angajării a doi muncitori originari din Sri-Lanka pe posturi de brutari în brutăria locală. Imaginile cu oamenii furioși au devenit virale atât în presa română, cât și în cea internațională – presa, din prisma căreia incidentul s-a rezumat la simplul fapt că localnicii nu doreau să mănânce “pâine albă făcută de mâini negre”. După o scurtă introducere, va urma o discuție moderată prin care dorim să explorăm această chestiune din două perspective. Pe de o parte, vom evidenția elementele declanșatoare ale incidentului și contextul în care se pot interpreta acestea, iar pe de altă parte vom examina incidentul ca eveniment mediatic, argumentând că este, de fapt, dezbaterea fondatoare, capabilă să definească până în prezent modul în care vorbim despre migrație în România. 

Kiss Tamás, sociolog, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Luis Escobedo, University of Free State (Africa de Sud), Societatea pentru Studii Interculturale și ale Migrației – SoSIM (România), cercetător bursier al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Toró Tibor, politolog, lector al Universității Sapientia din Cluj

*

Sâmbătă, 11. Mai

Șansele de emancipare a romilor din Ţinutul Secuiesc

Casa Tranzit, 16:30

Ținutul Secuiesc este adesea descris ca fiind o enclavă maghiară, cu toate că aproximativ 10% din populație este de etnie romă. Ce fel de experiențe au tinerii romi în ceea ce privește poziția de dublă minoritate? Care sunt dificultățile cu care se confruntă și care sunt planurile, așteptările lor la nivel individual, instituțional și comunitar? Care sunt cei mai importanți pași pe drumul ce conduce spre emanciparea romilor și care ar putea fi principiile de bază ale cooperării?

Borbély András, colaborator a revistei új szem va discuta cu Barabás Blanka, Bodi Inesz, Gergely Zoltán, Ioni Renáta și Isztojka Máté.

*

Părăsirea zonei literaturii. Lansarea revistei de teorie şi cultură critică ‘új szem’

Cafe Planetarium, 19:00

Fondată în 2015 ca o revistă literară, a szem a devenit cunoscut în cele din urmă ca fiind un forum al gândirii radicale de stânga din Ardeal. Anul 2023 a adus relansarea revistei de către o redacție formată din foști și actuali studenți ai universităților din Cluj și Pécs (Ungaria).

Trei redactori ai revistei – cu toții foști studenți la Facultatea de Litere din Cluj – vor discuta despre acele simptome ale literaturii contemporane, care i-au îndemnat să se orienteze spre critica anticapitalistă. Prin intermediul socioreportajelor literare publicate recent în revistă, participanții discuției vor încerca să răspundă la întrebarea ce fel de mijloace poate folosi arta pentru a surprinde situația actuală și pentru a producerea un nou tip de imaginar social?

János Tamás, membru al Colegiului de Teorie Socială, (TEK, Budapesta), masterand, redactor al revistei új szem, angajat

Marin Dia, doctorand, redactor al revistei új szem, pedagog, mamă

Székely Örs, doctorand, redactor al revistei új szem, cantor

*

Duminică, 12. Mai

Marşul nemulţumirii clujene

Piața Mihai Viteazul, 12:30

Marș organizat de grupul SZEMinárium și Căși sociale ACUM / Social Housing NOW! cu scopul de a conferi vizibilitate printr-un cadru unitar problemelor sociale din Cluj-Napoca și de a împărtășii bucuria autoorganizării și a întâlnirii tovărăşeşti cu ocazia unui adevărat picnic de „1 Mai muncitoresc”.

*

Clujul nelocuibil: panel despre neoliberalizarea oraşului

Parcul Feroviarilor, 15:30

Din 1989 încoace, se observă un influx continuu ale companiilor tech multinaționale, care pătrund în România cu scopul unui profit considerabil datorat costurilor scăzute ale infrastructurii precum și forței de muncă ieftine. În Cluj, acest proces și-a pus amprenta pe imaginea orașului începând cu anii 2010 și a avut un impact puternic asupra proceselor sociale. Printre altele, odată cu apariția în oraș a companiei NTT în anul 2013, a devenit evident că viitorul Clujului este în concordanță cu viziunea companiei, rezumat în sloganul: „conectarea oportunităților globale cu clienții locali”. Ascensiunea copleșitoare a capitalului global a dus la o transformare în două direcții: pe de o parte, statutul global a necesitat un rebranding al orașului („oraș inteligent”, „Silicon Valley al Europei de Est”, cel mai recent fiind „oraș de elită” etc.), iar pe de altă parte, a jucat un rol esențial în creșterea inegalităților și în apariția altor probleme sociale.

Scopul panelului de discuții format din reprezentanții organizațiilor participante la marș este de a cunoaște mai bine opiniile și punctele de vedere ale unor profesioniști care lucrează pe anumite domenii specifice și de a stimula o reflecție comună în rândul tuturor preocupați și/sau interesați de aspecte cum ar fi problema locuinței și a nivelului de trai, educație, mediu, marginalizare, discriminare etc.